Reguli noi! Asistența în instanță a persoanelor fizice doar de către avocați

Februarie 2, 2012

În 2010 a fost modificată legea cu privire la avocatură și Codul de procedură civilă, astfel, chiar cu multe discuții și nemulțumiri, a intrat în vigoarea prevederea privind reprezentarea în instanță doar de către avocați. Nu mai este posibilă reprezentarea de o persoană fizică de rând care nu deține profesia de avocat.

Codul de procedură de civilă cu modificările intrate în vigoare la 01 ianuarie 2012 deja prevede că  în proces civil, persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal sau prin avocat. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. (Articolul 75 CPC)

Avocatul poate fi ales (Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul pentru a fi consultată şi reprezentată de acesta în materie juridică. – art. 5 alin. (1) Legea cu privire la avocatură) sau poate fi desemnat de coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Național pentru Asistență Juridică.

Deci, instanţele de judecată nu mai admit participarea în procesul civil a reprezentanţilor persoanelor fizice care nu deţin licenţa de avocat.

Profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze în numele clienţilor lor, să practice dreptul, să apară în faţa unei instanţe judecătoreşti sau să consulte şi să reprezinte în materie juridică clienţii lor. Profesia de avocat poate fi exercitată de persoana care are cetăţenia Republicii Moldova, are capacitate deplină de exerciţiu, are diplomă de licenţiat în drept sau echivalentul acesteia, se bucură de o reputaţie ireproşabilă şi a fost admisă în profesia de avocat după susţinerea examenului de calificare.

În ceea ce privește persoanele juridice, art. 75 al Codului de Procedură Civilă prevede că procesele lor se susţin în instanţă de judecată de către organele lor de administrare, care acţionează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum şi de către alţi angajaţi împuterniciţi ai persoanei juridice sau de către avocaţi.

Conducătorul organizaţiei îşi confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce atestă funcţia sau calitatea lui de serviciu (spre exemplu: Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice) ori, după caz, prin actele de constituire (spre exemplu: Statutul sau Contractul de constituire a întreprinderii).  În caz de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele ei pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnaţi în condiţiile legii. (art.75 alin.(3) CPC).

Conducătorul organizaţiei îşi confirmă împuternicirile prin documentele prezentate în judecată ce atestă funcţia sau calitatea lui de serviciu (spre exemplu: Extras din Registrul de stat al persoanelor juridice) ori, după caz, prin actele de constituire (spre exemplu: Statutul sau Contractul de constituire a întreprinderii).  În caz de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice, interesele ei pot fi reprezentate de administratorul din oficiu sau de lichidator, desemnaţi în condiţiile legii. (art.75 alin.(3) CPC).

Art.80 alin.(1) CPC prevede că împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o procură, eliberată şi legalizată în modul stabilit de lege. În conformitate cu alin. (3) al aceluiaşi articol, procurile se eliberează în numele persoanei juridice cu contrasemnătura administratorului ei sau a unei alte persoane împuternicite, adeverite prin acte de constituire şi sigilate cu ştampila acestei organizaţii.

Calitatea de angajat al persoanei juridice poate fi probată, în instanţa de judecată, prin procura eliberată de angajator, în care expres este indicată funcţia deţinută de persoana căreia i se acordă împuterniciri sau prin alte documente  (spre exemplu: copia contractului individual de muncă, a ordinului de angajare, extras din carnetul de muncă, certificat, etc.)

Ministerul Justiţiei a elaborat proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19 iulie 2002 în scopul sporirii eficienţei justiţiei, guvernării profesiei de avocat conform unor standarde etice şi deontologice şi restricţionării cazurilor de reprezentare a cetăţenilor în instanţele judecătoreşti în bază de procură, care va contribui la consolidarea instituţiei reprezentării prin asigurarea unei apărări eficiente şi profesioniste în cauzele civile.

Conform art. 52 alin.(1) din Legea cu privire la avocatură, „Avocatul acordă asistenţă juridică clientului în bază de contract.” Realmente clientul – persoana fizică sau juridică încheie contract de mandat cu Biroul de avocaţi, iar Biroul eliberează un ordin scris avocatului care poate exercita doar împuterniciri generale din numele şi în interesele reprezentatului, or, conform art. 81 din CPC împuternicirile speciale ale reprezentantului trebuie specificate sub sancţiunea nulităţii în procură. Din acest considerent avocaţii în mod firesc trebuie să prezinte în instanţa de judecată şi ordinul biroului de avocaţi şi procura. Însă, în realitate, avocaţii însăşi preferă să evite birourile în care activează şi îşi justifică împuternicirile doar prin procuri. În acest sens, sunt elocvente datele statistice colectate în cadrul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău şi în cadrul Curţii de Apel Economice, potrivit cărora interesele titularilor de drepturi în procesele civile sunt apărate de avocaţi în bază exclusivă de procură – 47% la judecătoria Botanica şi 79% în Curtea de Apel Economică. Evident că această situaţie este facilitată parţial de cadrul legal existent (art.81 din CPC), dar şi de o anumită atitudine a avocaţilor însuşi care din motive mai puţin clare admit astfel de situaţii. O atare stare de lucruri creează atât prejudicii statului prin evitarea declarării anumitor venituri, dar mai şi ştirbeşte din reputaţia avocaţilor. Lipsind clienţii de garanţiile acordării unei asistenţe juridice calificate şi scăzând simţitor din probabilitatea reparării de prejudicii, lipsa unui contract scris încheiat nemijlocit între client şi avocat creează actualmente teren favorabil pentru abuzuri.

În acest sens, proiectul propune de a institui obligaţia avocatului de a acorda asistenţă juridică de reprezentare a intereselor în instanţele de judecată doar în bază de contract. Excepţie de la această regulă de incompatibilitate o constituie reprezentarea intereselor soţului şi a rudelor până la gradul al patrulea inclusiv. (NOTĂ INFORMATIVĂ la proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la avocatură nr.1260-XV din 19 iulie 2002)

Se consideră că modificările vor contribui mult la sporirea calității actului de justiție.

În același timp, mai mulți au fost nemulțumiți, în special studenții pentru că nu au posibilitate să-și facă o practică de reprezentare, care de multe ori se descurcă mult mai bine decât unii avocați sau chiar întrec și judecătorii în cunoștințe.

Anunțuri