Vom plăti homosexualilor 11000 EURO

Iunie 25, 2012

CEDO a condamnat Republica Moldova pentru că nu a permis paradele homosexuale

Curtea Europeană a Drepturilor (CEDO) a condamnat Republica Moldova pentru că a interzis organizaţiei „Gender Doc-M” să desfăşurare, în anul 2005, o paradă a persoanelor cu orientare sexuală netradiţională.

Potrivit unui comunicat de presă al asociației Juriştii pentru Drepturile Omului, în 2005, „Gender Doc-M” a solicitat Consiliului municipal Chişinău (CMC) eliberarea unei autorizaţii pentru a desfăşura o demonstraţie paşnică în faţa Parlamentului cu scopul de a încuraja adoptarea legilor care ar proteja minorităţile sexuale împotriva discriminării. CMC a respins cererea pe motiv că demonstraţia ar fi neîntemeiată, deoarece o lege privind protecţia minorităţilor sexuale a fost deja adoptată. Atunci asociaţia a contestat decizia Primăriei, iar Curtea de Apel Chişinău a admis cererea părţii reclamante şi a anulat decizia autorităţii locale.

Primăria Chişinău a depus recurs împotriva deciziei Curţii de Apel Chişinău, invocând că a primit mai multe solicitări din partea unor persoane fizice şi asociaţii care erau vehement împotriva autorizării acestei întruniri. Peste câteva luni, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul depus de Primărie, casând decizia Curţii de Apel Chişinău.

Astfel, „Gender Doc-M” s-a adresat la CEDO, unde a acuzat violarea dreptului la întrunire paşnică. Asociaţia s-a mai plâns că a fost discriminată pe motiv că a promovat interesele comunităţii gay din Moldova. CEDO a constatat violarea Articolului 11 (Libertatea de întrunire şi de asociere), Articolul 14 (Interzicerea discriminării). Astfel, Moldova va achita în favoarea „Gender Doc-M” 860 de euro despăgubiri pentru prejudiciul material cauzat, 7250 de euro pentru prejudicii morale şi 2900 de euro pentru costuri şi cheltuieli.

Agentul Guvernamental la CEDO a argumentat foarte slab

În procedurile în faţa Curţii Europene, Guvernul, în principal, s-a referit la constatările instanţelor naţionale şi a reiterat că impedimentele desfăşurării demonstraţiei planificate au fost unele legale şi proporţionale în raport cu riscurile care ar putea apărea în eventualitatea desfăşurării unei asemenea întruniri. Mai mult, Guvernul a considerat precum că refuzul în autorizarea demonstraţiei şi, ulterior, refuzul instanţelor de a admite contestaţiile organizaţiei reclamante, nu ar fi fost unul discriminatoriu pe motive indicate de organizaţia reclamantă. Guvernul a menţionat, că avînd în vedere o jurisprudenţă bine definită a Curţii Europene în cauzele anterioare versus Moldova, o încălcare a drepturilor organizaţiei reclamante la libertatea de întruniri a avut loc şi doar acest lucru deja dovedeşte faptul că interdicţia nu a fost una discriminatorie avînd în vedere că exista, cu părere de rău, o atitudine generală a autorităţilor la moment de a pune impedimente nejustificate şi altora în exercitarea dreptului la libera întrunire (a se vedea Hyde Park 1, 2, 3, 4 v. Moldova, Partidul Popular Creştin Democrat v. Moldova şi Roşca, Secăreanu şi alţii v. Moldova). Cu alte cuvinte, avînd în vedere că o serie de reclamanţi şi organizaţii au fost împiedicate de autorităţi de a se manifesta liber într-o întrunire, în prezenta speţă potrivit opiniei Guvernului, nu putea fi vorba despre un tratament discriminatoriu în privinţa organizaţiei reclamante avînd în vedere că interdicţia întrunirii acesteia s-a înscris în cadrul general al interdicţiilor şi nicidecum nu a avut vre-o tangenţă cu motivele de discriminare bazate pe orientare sexuală sau de altă natură.

Guvernul trebuia să argumenteze de ce aceste parade contravin moralității publice din Republica Moldova și să facă trimitere la cazul Dudgeon contra Marii Britanii. Pentru cu ocazia soluționării acestui caz, Curtea a subliniat faptul că în aspecte ale climatului moral în materia sexualității, autoritățile nationale pot avea legitimitatea de a își exercita libertatea de acțiune în sensul limitării manifestării lor. În același caz, Curtea mai arată că este legitim ca unul din scopurile legislației să fie acela de a oferi protecție pentru membrii vulnerabili ai societații, așa cum sunt tinerii, cu privire la consecințele practicilor homosexuale.

Deci, Curtea permite statelor membre să să interpreteze și să protejeze categoria de moralitate publică, care este una foarte importantă și prevăzută atât de legea națională, cât și de alte tratate internaționale.

“Faptul că anumite măsuri similare nu sunt considerate necesare în alte state membre ale Consiliului Europei nu înseamnă că acestea nu pot fi necesare în statul în cauză, întrucât cerințele morale și sociale sunt diferite, iar autoritățile guvernante trebuie să țină cont de ele. Aceste cerințe se pot exprima inclusiv printr-o opoziție puternică, izvorâtă dintr-o convingere împărtașită de un numar mare de membri responsabili ai comunității, opoziție ce poate reflecta o reprezentare a cerințelor de morală și a măsurilor considerate de către comunitate a fi necesare pentru a apăra eficient standardele morale.

Aceste cerinţe morale şi sociale se pot exprima inclusiv printr-o opoziţie puternică, izvorîta dintr-o convingere veritabilă şi sinceră, împărtăşită de un număr mare de membri responsabili ai comunităţii, opoziţie ce poate reflecta o reprezentare a cerinţelor de morală şi a măsurilor considerate de către comunitate a fi necesare pentru a apăra eficient standardele morale. (par.57 al Hotărârii)”

De altfel, anume acesta a fost punctul slab în urma căruia Curtea a decis că a avut loc o discriminare prin interzicerea paradelor, și anume faptul că apărarea moralității nu a fost scopul unic.

Curtea Europeană a respins argumentele Guvernului în principal pe două motive. În primul rînd, organizaţia reclamantă a prezentat dovezi că a existat un tratament diferit în raport cu alte autorizaţii eliberate altor organizaţii în aceiaşi perioadă şi aceasta a născut o prezumţie că a existat un tratament discriminatoriu pe care autorităţile nu au reuşit să o combată. În al doilea rînd, interdicţia desfăşurării întrunirii, deşi iniţial s-a bazat pe un anumit motiv (precum legislaţia promovată deja exista) ulterior, totuşi a evoluat şi a fost bazată pe alte motive (menţinerea ordinii publice şi protecţia moralităţii), finalmente reţinute de Instanţa Supremă. În aceste condiţii o discrepanţă între motive iniţiale şi ulterioare, în opinia Curţii Europene a dovedit mai degrabă intenţia autorităţilor de a interzice cu orice preţ desfăşurarea întrunirii decît să urmărească real scopul protecţiei moralităţii şi menţinerii ordinii publice. În consecinţă a avut loc violarea Articolului 14 din Convenţie, luată în conjuncţie cu violarea Articolului 11 din Convenţie.

Deși Curtea permite statelor să interzică astfel de parade pentru a proteja moralitatea publică, se pare că Curtea Europeană pentru Drepturile Omului nu a fost sigură de faptul că intenția statului a fost de a proteja moralitatea publică, crezând mai degrabă că a fost o intenție de discriminare a acestui grup de persoane.

Sperăm ca autoritățile statului să înțeleagă unde le-a fost greșeala și să nu se sperie la anul viitor să interzică desfășurarea acestor parade, dar deja invocând un motiv corect.

Mă întreb sub ce pretext vor căuta să desfășoare la anul viitor parada activiștii pro-homosexualitate? Nu vor mai putea invoca scopul de a încuraja adoptarea legilor care să protejeze minoritățile sexuale împotriva discriminării, pentru că deja au fost adoptate! Sau poate vor veni deja cu propunerea de a legaliza căsătoriile, adopțiile?

Răul a început cu legea anti-discriminare, dar potrivit cu experiența altor state, nu se termină aici! Dumnezeu să ne protejeze, să ne ajute să nu stăm indiferenți, să mustre pe cei ce promovează imoralitatea și să dea înțelepciune celor înălțați în dregătorii, iar noi să ne rugăm continuu pentru ei!

Acum, dar, împăraţi, purtaţi-vă cu înţelepciune! Luaţi învăţătură, judecătorii pământului! Slujiţi Domnului cu frică şi bucuraţi-vă, tremurând. Daţi cinste Fiului, ca să nu Se mânie, şi să nu pieriţi pe calea voastră, căci mânia Lui este gata să se aprindă! Ferice de toţi câţi se încred în El! (Psalmul 2:10)

Anunțuri

Paradele gay sunt ilegale!

Februarie 29, 2012

Este atacată instituția familiei

Articolul 2 aliniatul (1) al Codului Familiei Republicii Moldova prevede că “Familia şi relaţiile familiale în Republica Moldova sînt ocrotite de stat”.

La fel proclamă și articolul 2 din Constituția RM: “Familia constituie   elementul   natural   şi   fundamental   al societăţii  şi  are  dreptul  la ocrotire din  partea  societăţii  şi  a statului. ”

Instituția familiei considerată celulă și bază a societății necesită protecție din partea statului. Această protecție este declarată de lege, iar statul trebuie să depună maximul efort pentru a o asigura, inclusiv de așa fenomen ca paradele gay.

Potrivit Constituției, “Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi  femeie, pe  egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul  şi  îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.”

Vitalie Milonov, deputat în Adunarea Legislativă a Sankt-Persburgului a subliniat datoria de intervenție a statului în aceste timpuri când “Spiritul liberal încearcă să schimbe orientările de bază ale societății, lăsând părinții și școala singuri în fața imperiului puternic al show-businessului, care, ca o mlaștină, absoarbe tineretul de azi”.

Este de datoria statului să apere familia așa cum a declarat în Constituție și legi, să nu lase părinții singuri în fața luptei de protecție a moralității copiilor lor.

Copiii sunt puși în pericol

Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului prevede datoria statului de a garanta fiecărui copil dreptul la un nivel de viață adecvat dezvoltării sale fizice, intelectuale, spirituale și sociale. Deci, este datoria statului să intervină și să protejeze copii de așa demonstrații care le pervertesc mintea lor și le atacă discernământul, pentru că ei sunt la o vârstă când nu pot deosebi binele de rău.

Autoritățile din Sankt Petersburg au înțeles acest lucru și recent au elaborat un proiect de lege, care deja a trecut cele 2 lecturi, urmând doar cea de-a treia, care sancționează promovarea homosexualității, lesbianismului, a transsexualității și bisexualității cu amenzi dure. Vitalie Milonov, autorul acestui proiect de lege a argumentat necesitatea acestuia prin următoarele: “Nu vreau ca copiii noștri să asocieze curcubeul cu o perversiune socială. Noi în nici un fel nu încălcăm drepturile cetățenilor, nouă pur și simplu ne pasă psihicul delicat și foarte vulnerabil

al copiilor.

Marea Britanie este un exemplu clasic în influențarea psihicului copiilor cum că homosexualitatea este o normalitate. Încă de la grădiniță li se spune povești despre homosexuali și li se prezintă aceasta ca normalitate.

În Suedia, administraței unei grădiniței a decis să „anuleze” termenul „han” – (băiat în suedeză) și „hon” (fată în suedeză), acum toți copiii sunt „hen”. Deși acest termen nu este întâlnit în vreun dicționar suedez, el a devenit un jargon în comunitatea LGBT (lesbiene, gay, bisexuali, transexuali). Directorul instituției, Dna Rayalin, afirmă că scopul ei este de a forma în grădiniță un anturaj favorabil pentru homosexuali și lesbiene, de aceea toate activitățile sunt destinate pentru a învăța copiii să nu facă diferență bazată pe gen. Mai mult decât atât, directorul afirmă că acționează pe baza unui program, conform căruia, în grădinițe este binevenită angajarea pedagogilor homosexuali.

Nu cred că vrem să se ajungă așa și în țara noastră… Copilul trebuie să fie protejat de stat, în special trebuie să fie verificată informația pe care o primește.

Contravin moralității publice

Astfel de parade contravin moralității mele personale, dar și a majorități populației RM.

Cineva ar contraargumenta cum că moralitatea este o noțiune relativă și cine stabilește ce este moralitatea?… De vreme ce este o categorie apărată de mai multe legi naționale, precum și de tratate internaționale, nu putem spune că este lipsită de conținut. Cine este titularul moralității publice dacă nu societatea? Oare nu a intervenit populația de fiecare dată când s-a încercat să se organizeze paradele gay, pentru că au fost intimidați prin astfel de acțiuni și moralitatea lor atacată, fiecare gândindu-se și la copiii lor, care pot fi martori ai paradelor, fie de pe ecranele televizorului, fie de pe stradă.

Când a fost propus în 2008 proiectul dat de lege au fost înaintate în Parlament 100000 de semnături din partea populației care cereau neaprobarea acestui proiect de lege. Astfel de reacții de nemulțumire din partea societății arată foarte clar că paradele gay și fenomenul homosexualității sunt în afara cadrului moralității publice și reprezintă o lovitură adusă acesteia.

Nu se încadrează în limitele stabilite pentru libertatea de exprimare

Actele mai multor organisme internaționale consfințesc dreptul la libertatea întrunirlor și totodată stabilesc situațiile în care exercitarea acestui drept poate fi restrânsă:

Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice(1976, ratificat de Republica Moldova la 26.04.1993), art.21

“Dreptul la întrunire pașnică este recunoscut. Exercitarea acestui drept nu poate fi supusă decât restricțiilor conforme cu legea și necesare într-o societate democratică, în interesul securității naționale, al securității publice, al ordinii publice ori pentru a ocroti sănătatea sau moralitatea publică sau drepturile și libertățile altora.”

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale(1950, intrat în vigoare pentru RM din 01.02.1998), art.11

“1. Orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere[…]

2. Exercitarea acestor drepturi nu poate face obiectul altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare, într-o societate democratic, pentru securitatea națională, siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protejarea sănătății sau a moralei ori pentru protecția drepturilor și libertățior altora.[…]”

Legea privind întrunirile, la secțiunea “Întrunirile interzise”, art.8

“sunt interzise întrunirile prin care se urmărește […] încălcarea moralității publice, a drepturilor și libertățior altor persoane.”

Aduc ca consecință încălcarea drepturilor altor persoane

În țările europene, unde a fost introdus în legislație orientarea sexuală ca criteriu de discriminare, aceste parade și activități nu numai că încalcă “legal” moralitatea publică dar încalcă și drepturile și libertățile altor persoane. În acest sens avocatul Alex Spak a prezentat o serie de consecințe usturătoare ale revendicării “drepturilor homosexualilor” în Marea Britanie. Astfel au început a fi discriminate alte minorități iar de cele mai multe ori chiar majoritatea, este încălcat dreptul la libertatea conștiinței, nu se respectă convingerile religioase, se încalcă drepturile altor persoane la libertatea de exprimare, copiii sunt învățați în mod obligatoriu că homosexualitatea este o normalitate începând cu grădinițe etc. Astfel de tendințe întotdeauna încep nevinovat și subtil ca nimeni să nu observe, dar noi avem avantajul că putem învăța din experiența altor țări. Și de ce să credem că Republica Moldova nu va avea parte de aceleași consecințe sau poate și mai drastice, dacă vom permite ca lucrurile să înainteze?