Este interzis să spui că homosexualitatea nu este normalitate?

Decembrie 18, 2012

Știam că odată cu adoptarea legii anti-discriminare (privind egalitatea de șanse) vin o mulțime de alte schimbări, așa cum s-a întâmplat și în alte state europene. Am spus aceasta nu o singură dat, dar majoritatea au privit sceptic și indiferent la acest pericol.

În data de 10 decembrie am participat la o lecție publică organizată de ONG-ul ”GenderDoc-M” în vederea promovării drepturilor persoanelor LGBT ca fiind drepturi ale omului. O mare parte din lecție s-a axat pe ideea că homosexualitatea este normalitate și este interzis să spui că este ceva anormal, pentru că altfel încalci legea.

Nu credeți că aceasta este o limitare gravă și nerezonabilă a libertății de exprimare? Vă invit să citiți mai multe despre cele discutate la lecția publică în articolul pe care l-am publicat pe site-ul http://www.moldovacrestina.net:

http://www.moldovacrestina.net/politica/legea-nediscriminare/consulul-olandei-genderdocm-homosexualitate-si-normalitate/

Anunțuri

Agresivitatea homosexualilor în baza legii anti-discriminare

Septembrie 25, 2012

De multe ori homosexualii au manifestat violență și agresivitate când a venit vorba de pretinsele drepturi la nediscriminare încălcate. Odată cu adoptarea legii privind asigurarea egalității, acestea vor fi mai dese, și aceasta deja a început. Iată ce a fost postat pe o rețea de socializare:

„In atentia deputatilor care au votat legea egalitatii de sanse. Uitativa atent, ce fac aceste lesbiene intrun local pulic din capitala. Este luni sara ora 18.46, multa lume este in cafenea. Nici nu li este rusine ca in jurul lor sunt familii cu copii. O doamna a incercat sa le faca observatie, dar aceste 2 fete au inceput sa urle ca li se incalca drepturile. Ce mai ziceti de aceasta actiune, domnilor deputati? Ati vrea sa vedeti in locul acestor 2 fete pe fiicile voastre?”

Anterior adoptării legii am prezentat un astfel de caz, la fel întemeiat în baza prevederilor acestei legi, care atunci era în statut de proiect de lege. La ce să ne așteptăm? Nu credeți că va fi afectată morala copiilor? Nu credeți că părinților le va fi mult mai greu să-și educe copiii? Știați că deja au fost introduse în curricula școlară ore opțională referitoare la toleranță și nediscriminare? Știți ce se predă în alte state la astfel de ore? Cum vom proceda atunci când părinților le va fi interzis să mai exercite prioritatea în dreptul de a educa copilul, așa cum este acum prevăzut de art. 48 din Constituția RM? Aceasta deja se întâmplă în alte state. Astfel, părinții nu pot să nu permită copiilor să asiste la astfel de lecții, altfel, pot fi dați în judecată sau chiar lipsiți de drepturile părintești.

Voi scrie teza mea de licență în domeniul protecției integrității morale a copilului și sper din toată inima să ajungă la urechile factorilor de decizie argumente care să-i pună pe gânduri.


Limitare ilegală a libertății de exprimare de către Întreprinderea de Stat “Poșta Moldovei”

Iulie 2, 2012

Cu ceva timp în urmă (3 mai 2012), Ziarului Liber i s-a refuzat de către Poșta Moldovei comercializarea prin intermediul oficiilor poștale a cărților “Ce spune Biblia despre post” și “Sfaturi din Biblie pentru adolescenți”. Directorul General al Întreprinderii de Stat “Poșta Moldovei” a argumentat într-o scrisoare trimisă administrației că “legislația în vigoare nu permite comercializarea prin intermediul oficiilor poștale a literaturii religioase”. De fapt, refuzul a fost primit după ce a fost propusă cartea “Ce spune Biblia despre homosexualitate”. În contextul adoptări legii privind asigurarea egalității (anti-discriminare), credem că acest refuz este o consecință directă a adoptării acesteia, ce reflectă dictatura homosexuală ce s-a început în țară. Alte opinii referitor la fenomenul homosexualității  sunt interzise, printre care și poziția biblică. Așa cum am menționat și în articolele precedente, libertatea de exprimare devine din ce în ce mai atacată în Republica Moldova.

Analizând legislația în vigoare nu am găsit nici o normă care să interzică comercializarea prin intermediul oficiilor poștale a literaturii religioase, pentru care fapt am rugat juristul întreprinderii “Poșta Moldovei” să ne citeze norma care stabilește această prohibiție și să ne spună la ce act normativ se face referință prin argumentarea primită din partea conducerii. Pentru că juristul ne-a spus că nu ne poate oferi informația fără a studia, am expediat o scrisoare prin care am solicitat acest răspuns, pe care îl așteptăm până acum.

Este bine cunoscut faptul că legilsația națională, precum și cea internațională asigură dreptul la libertatea de convingere, ceea ce presupune că “orice persoană are dreptul la libertatea de gîndire, de conştiinţă şi de religie. ” (Art. 4, alin. 1, Legea privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie) Același articol din această lege explică acest drept fundamental ca fiind unul care “cuprinde libertatea de a aparţine sau nu unei anumite religii, de a avea sau nu anumite convingeri, de a-şi schimba religia sau convingerile, de a profesa religia sau convingerile în mod individual sau în comun, în public sau în particular, prin învăţătură, practici religioase, cult şi îndeplinirea riturilor.”

Refuzând comercializarea acestor cărți ne-a fost limitată abuziv și ilegal libertatea de convingere, și anume libertatea de a o profesa în public și prin învățătură. De asemenea, întreprinderea de stat “Poșta Moldovei” se face vinovată de încălcarea acestui drept nu doar solicitantului, ci și destinatarilor, pe care i-a privat de dreptul de a alege și posibilitatea de a procura literatura preferată, și respectiv de a primi învățătură religioasă pe care o alege, precum și de dreptul de a fi informat, garantat de Legea cu privire la libertatea de exprimare.

Aceasta reprezintă o gravă încălcare a Convenției Europene a Drepturilor Omului, care la art. 9 garantează libertatea de religie:

“Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conștiință și de religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv, în public sau în particular, prin cult, învățământ, practici și îndeplinirea ritualurilor. ”

Posibilitățile de restrângere a acestui drept fundamental sunt exhaustiv prezentate în Constituție și în Legea privind libertatea de conştiinţă, de gîndire şi de religie, iar cererea ziarului care a fost refuzată nu cade sub incidența a niciuneia din ele:

“Exercitarea dreptului la libertatea de manifestare a convingerilor sau a credinţei religioase poate fi restrînsă, în condiţiile legii, numai în cazul în care această restrîngere urmăreşte un scop legitim şi reprezintă, într-o societate democratică, măsuri necesare pentru siguranţa publică, menţinerea ordinii publice, ocrotirea sănătăţii şi a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor persoanei. „

Restrângere manifestării libertății de convingere trebuie prevăzută de lege, altfel aceasta devine una ilegală, ceea ce ne dă dreptul să atacăm refuzul respetiv în baza legii contenciosului administrativ.

În baza legii cu privire la petiţionare și a legii privind accesul la informaţie așteptăm răspunsul conducerii până la împlinirea celor 30 de zile prevăzute de legislație.


Ultima variantă a legii nediscriminare este la fel de periculoasă

Mai 11, 2012

Prim-ministrul Vlad FILAT a convocat pe 10 mai o şedinţă de lucru la Guvern cu participarea vicepremierului Iurie LEANCĂ, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, ministrului Justiţiei, Oleg EFRIM şi viceministrei Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Natalia GHERMAN.

În cadrul şedinţei au fost prezentate rezultatele negocierilor cu partenerii europeni pe marginea proiectului Legii anti-discriminare. În urma informaţiei prezentate, proiectul Legii a fost definitivat.

Sintagma “orientare sexuală” este prezentă în lege!

Articolul 7 al legii, care interzice discriminarea în câmpul muncii prevede că “interzicerea discriminării pe bază de orientare sexuală va fi aplicată în domeniul angajării în câmpul muncii şi ocupării”.

Această prevedere se pare că nu este atât de exclusivă și poate fi interpretată extensiv și peste celelalte domenii. Iată un comentariu al unei activiste pro-homosexualitate, Nadia Lefter, lăsat pe facebook în grupul “ACȚIUNE împotriva DISCRIMINĂRII” despre „schimbarea” recentă din „Legea Nediscriminare”, care denotă cele concluzionate de mine:

“ ca legea sa nu fie aplicabila tuturor situatiilor, ei ar trebui sa puna peste tot „cu exceptia orientarii sexuale”. Parerea mea este ca legea poate fi utilizata destul de bine. S-a scos orientarea sexuala din text, dar a ramas in esenta ca Valuta sa nu se incordeze mai mult. Ei pot crede ca au castigat. Dar noi putem utiliza legea in folosul nostru.”

Vlad Filat a argumentat necesitatea includerii acestei sintagme pentru domeniul muncii făcând corelații cu vremurile de persecuții față de evrei. Dumnealui spunea că nu putem admite să fie scris pe magazine mențiuni de felul “Nu angajăm homosexuali!” sau cum erau pe timpuri “În magazin se interzice intrarea evreilor !”. Într-adevăr, acele vremuri au fost grele pentru poporul evreu și nu era nici o lege care să-i protejeze. Dar oare realitatea socială de azi din țara noastră necesită o astfel reglementare? Câte plăcuțe sau inscripții de acest fel ați văzut? Eu nu am văzut niciuna.

Minoritățile sexuale se plâng că sunt discriminați, mai mult chiar, ei dramatizează situația și folosesc și celelalte minorități, care de fapt nu se plâng că sunt discriminate și nu cer adoptarea acestei legi, pentru a camufla o situație care ar arăta că Republica Moldova are nevoie de așa o lege, pentru că am avea multe cazuri de discriminare în țară.

Codul muncii și Convențiile Organizației Internaționale a Muncii previn și sancționează discriminarea. Toate cazurile de discriminare care au loc la locul de muncă se soldează cu succes și se face dreptate salariatului, acesta beneficiind de o protecție specială în raporturile juridice de muncă. Astfel, este neadevărată afirmația că homosexualii sunt discriminați când sunt angajați la locul de muncă. În acest sens nu a fost prezentat nici un caz de discriminare, în care persoanele respective să nu fi primit protecția necesară din partea legii, în cazul în care era necesar, pentru că nici nu sunt astfel de cazuri.

Codul muncii prevede la articolul 57, alin.(1) că la încheierea contractului individual de muncă, persoana care se angajează prezintă angajatorului doar cinci documente după cum urmează: buletinul de identitate, carnetul de muncă, documentele de evidență militară, diploma de studii și certificatul medical, în unele cazuri anumite legi speciale cer și prezentarea cazierului juridic(spre exemplu, colaboratorilor vamali). Alin.(2) al aceluiași articol spune clar “Se interzice angajatorilor să ceară de la persoanele care se angajează alte documente decât cele prevăzute la alin.(1)”. De unde angajatorul ar putea ști despre orientarea sexuală? Constituția Republicii Moldova protejează viața privată a fiecărui om (Articolul 28 al Constituției RM spune: “Statul respectă și ocrotește viața intimă, familială și privată.”). De ce cineva și-ar expune viața sa intimă dacă celorlalte persoane le este interzis să o violeze? Angajatorul ar putea afla despre orientarea homosexuală a persoanei doar în cazul în care aceasta și-ar expune-o evident într-un comportament indecent și imoral, sau dacă ar prezenta-o cu un scop de a frustra și intimida persoana dată și de a o provoca să o concedieze sau să nu o angajeze, ca mai apoi să o poată învinui și să își bată joc de ea. Sau, această persoană, poate începe să promoveze și să impună acest stil de viață și altora, așa cum și o cer de fapt în proiectul de lege discutat.

Modificările importante aduse proiectului de lege sunt schimbarea titlului legii din “Legea cu privire la prevenirea și combaterea discriminării” în “Legea cu privire la egalitatea de șanse”. Nu văd o necesitate din punct de vedere al tehnicii juridice de a fi schimbată denumirea legii și înlocuite unele sintagme din lege. Unicul motiv pe care îl pot presupune este cel politic, adică titlul legii a fost modificat pentru că cuvântul “nediscriminare” deja deranjează auzul și s-a dorit liniștire a spiritelor pentru ca legea să fie adoptată mai ușor. Premierul Vlad Filat, la emisiunea “Moldova în direct” pe 10 mai a explicat schimbarea titlului legii doar cu o afirmație neargumentată : “Se numește corect !”

O altă modificare o constituie prevederea de la alin. (2) al art. 1, care stabilește unele domenii de excepție pentru aplicarea acestei legi, și anume :

(2) Prevederile prezentei legi nu se extind şi nu pot fi interpretate ca aducând atingere:

a)  familiei, care se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie;

b)  raporturilor de adopţie;

c)  cultelor religioase şi părţilor lor componente în partea ce ţine de convingerile lor religioase.

Excepțiile sunt importante și au fost deseori invocate de reprezentanții societății civile, pentru că proiectul inițial nu le prevedea, în timp ce erau prezente în directive.

Cred că s-a decis includerea lor pentru a închide gura societății care strigă împotriva proiectului. În cadrul discuțiilor anterioare privind proiectul inițial, deseori s-a menționat că instituția familiei și copiii sunt în pericol, acesta cred că este motivul pentru care premierul și ceilalți au decis să ne asigure că ei vor fi în afara oricărui pericol.

Însă, acele îngrijorări rămân valabile și acum. Pericolul în care este pusă instituția familiei, copiii, libertatea de exprimare, libertatea de convingere, despre care se vorbea atunci are drept temei practica statelor UE care au adoptat această lege. Acolo adoptarea ei a urmat cu o avalanșă de alte legi sub presiunea de lobby a minorităților sexuale. Astfel, în statele UE s-a ajuns la legalizarea căsătoriilor homosexuale, încuviințarea adopției copiilor de către cuplurile homosexuale și alte foarte periculoase. Privind la statele care au practică în acest sens nu vrem să repetăm greșelile lor, pentru că deja știm ce urmează și nu vrem așa consecințe usturătoare.

Proiectul de lege anti-discriminare are 3 scopuri oficiale și doar unul real

În preambulul legii este stipulat că proiectul de lege are drept scop implementarea directivelor UE. Aliniatul 1 al legii prevede că “scopul prezentei legi este prevenirea şi combaterea discriminării precum şi asigurarea egalităţii de şanse sau tratament tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sfera politică, economică, socială, culturală, şi în alte sfere ale vieţii fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică,  limbă, religie sau convingere, sex, vârstă, dezabilitate, opinie, apartenenţă politică, sau pe bază de orice alt criteriu similar.”

Scopul politic declarat de premierul Filat și de alte persoane interesate este de a ne onora obligațiunile față de Uniunea Europeană pentru a obține regimul liberalizat de vize. Deși, premierul în cadrul emisiunii la Moldova 1 a spus că nu acesta este scopul, ci asigurarea de drepturi, unui mediu tolerant și egalității de șanse pentru toți cetățenii, chiar dacă toată emisiunea a vorbit despre obiective și angajamente asumate.

Întrebarea mea este: “Chiar pentru toți cetățenii se luptă premierul Filat? Care este obiectivul lui real ?”

Punctul 18 al Planului dezvăluie adevăratul scop al legii privind combaterea și prevenirea discriminării, altul decât cel declarat oficial.

Nr Obiectul angajamentului Acţiuni planificate pentru realizarea obligaţiunilor Termenul general de executare
18 Asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale ale minorităţilor sexuale Adoptarea Legii anti-discriminareRatificarea Protocolului 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului 2011-sem. I 2012

Se pare că acest scop este la fel unul declarativ, Uniunea Europeană, potrivit raportării făcute de Guvern în Planul menționat mai sus, fiind interesată de fapt ca Republica Moldova să “asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale minorităților sexuale”, și nu este atât de interesată de celelalte categorii prevăzute de directivele menționate în preambulul legii.

În cadrul proiectului au rămas prevederile privind instituirea unui Consiliu pentru prevenirea și combaterea discriminării, care este foarte periculos.

În România există infamul Centru Național pentru Combaterea Discriminării. Echivalentul lui în Marea Britanie este Comisia Egalității și a Drepturilor Omului. Publicația The Telegraph a publicat un comentariu din care reiese ca această Comisie respinge în mod constant cazurile creștinilor care se plâng de discriminare religioasa, dar este deosebit de bunăvoitoare când e vorba de plângerile de discriminare ale homosexualilor. Acest consiliu primește atribuții destul de largi și periculoase, despre care am scris aici: https://batinirina.wordpress.com/2011/04/05/atributiile-largi-si-periculoase-ale-consiliului-privind-prevenirea-si-combaterea-discrminarii-potrivit-proiectului-de-lege-antidiscriminare/

Proiectul de lege mai presupune inversarea sarcinii probațiunii, ceea ce implică demonstrarea nevinovăției în cazul în care o persoană este acuzată în Instanța de Judecată de discriminare. Această sarcină este una foarte grea și este destul de ușor pentru partea care acuză să te învinuiască, și apoi persoana învinuită urmează să dovedească prin instanțe că nu a discriminat. Este o premisă spre hărțuirea persoanelor care au o opinie neloială față de modul de viață homosexual. De frică să nu fie învinuiți și târâți prin instanțe oamenii vor refuza să mai scoată un cuvânt, să-și spună opinia, pentru că de altfel va trebui să cheltui bani și timp enorm pentru a demonstra că nu ești vinovat.

O problemă destul de gravă care lovește în democrație este felul în care a fost elaborat acest nou proiect de lege. Această nouă variantă  a fost dată publicității pe 10 mai, iar premierul Vlad Filat spune că la sfârșitul săptămânii urmează să fie transmisă în Guvern pentru a fi aprobată în următoarea ședință a Guvernului. Premierul a menționat că nu se permite nici o altă negociere sau propunere de modificare a conceptului legii. Acest fel de elaborare a legilor fără consultarea lor cu publicul contravine principiilor democratice și legii nr. 52 din 2003 privind transparența decizională în administrația publică, și în special încalcă toate principiile enumerate în articolul 2 al legii respective.

Batin Irina


Activiștii pro-homosexualitate au găsit alternative pentru paradele gay

Mai 9, 2012

Comunitatea LGBT (lesbienilor, gaylor, bisexualilor şi persoanelor transgen) din Moldova renunţă şi anul acesta la parada minorităţilor sexuale. Centrul de Informaţii „Gender Doc-M” se va limita la desfăşurarea festivalului „Curcubeul peste Nistru”, ediţia a X-a, în perioada 10-12 mai, transmite Info-Prim Neo.

Totuși, se pare că nu s-a cedat definitiv. În conferința de presă, Angela Frolov, Coordonatorul programului „Lobby şi Advocacy” al Centrului „Gender Doc-M”, a declarat că, spre deosebire de alți ani, sunt planificate și câteva activități pentru publicul larg”.

Motivul renunțării la organizarea paradelor trebuie să fie ilegalitatea acestora!

Se pare că organizatorii nu vor să recunoască acest lucru. Drept motiv a fost invocat faptul că în anul 2008 a existat o încercare de paradă LGBT, însă contramanifestanţii au împiedicat desfăşurarea acesteia, blocând participanţii în autobuzul lor și de atunci comunitatea LGBT a renunţat la această manifestare.

Să ne amintim că în 2010 aceștia au organizat un flash-mob în fața Primăriei cerând o autorizație pentru  a desfășura parada și protecție în timpul desfășurării acesteia. Refuzul a fost atacat la Curtea de Apel, fiind contestat acest act emis de Consiliul Municipal pentru că ar fi încălcat dreptul la libertatea de întrunire al acestui grup minoritar. Curtea de Apel a respins solicitarea minorităților sexuale de a organiza o paradă în centrul capitalei pe 2 mai 2010.

Dreptul la libertatea întrunirilor, la libertatea de exprimare este unul relativ și legea permite restrângerea exercitării acestuia în unele situații, inclusiv atunci când se încalcă moralitatea publică. Respectiv, această limită încălcată – moralitatea publică, apărată de legislația națioanală și de acordurile internaționale, conferă acestor parade caracterul ilegal.

Filmul interzis pentru prezentare la televiziunea publică va fi prezentat în cinematograf

În cadrul festivalului care va fi organizat în acest an, ziua de 12 mai e declarată zi de teatru şi cinema – „Maratonul documentar”. În cadrul programului vor fi proiectate filmele documentare „Drepturile omului pe ecran: minorităţile sexuale”, film care până în prezent a fost interzis pentru prezentare la televiziunea publică. Va fi prezentată şi pelicula „Noi doi” – o producţie românească. După vizionarea filmelor va avea loc o dezbatere pe marginea filmelor. Această zi se va încheia cu spectacolul „Rogvaiv”. Filmele vor fi prezentate la Gaudeamus, iar spectacolul la Teatru-Spălătorie.

Filmul continuă să fie interzis spre difuzare la televiziunea publică. Instanța de fond a dispus printr-o încheiere suspendarea difuzării filmului „Drepturile omului pe ecran: minorităţile sexuale” în procesul desfășurat împotriva deciziei Consiliului de Observatori al Audiovizualului. Încheierea a fost atacată, iar pe data 2 mai 2012 Curtea Supremă de Justiție  a menținut în vigoare încheierea din 17 mai 2011 prin care a fost suspendată difuzarea filmului pâna la emiterea Hotărârii pe fondul cauzei.

Deci, până la urmă filmul va ajunge la publicul larg, așa cum s-a declarat în conferința de presă.

Oare nu se păstrează același grad de periculozitate și pentru aceste acțiuni ca și pentru cel al paradelor? Oare nu tot se aduce atingere moralității publice? Cum vor interveni autoritățile de data aceasta?


Guvernul Filat descoperă adevăratul scop al legii antidiscriminare

Mai 9, 2012

Acest scop poate fi ușor identificat în Planul de acțiuni privind onorarea angajamentelor Republicii Moldova față de Consiliul Europei aprobat de Guvern la data de 25 aprilie, care urmează a fi înaintat Parlamentului.

Punctul 18 al Planului dezvăluie adevăratul scop al legii privind combaterea și prevenirea discriminării, altul decât cel declarat oficial.

Nr Obiectul angajamentului Acţiuni planificate pentru realizarea obligaţiunilor Termenul general de executare
18 Asigurarea respectării depline a drepturilor fundamentale ale minorităţilor sexuale Adoptarea Legii anti-discriminareRatificarea Protocolului 12 la Convenţia europeană a drepturilor omului 2011-sem. I 2012

Scopul declarat în art. 1 alin. 1 al Legii privind prevenirea și combaterea discriminării: Scopul prezentei legi este prevenirea şi combaterea discriminării precum şi asigurarea egalităţii de şanse sau tratament tuturor persoanelor aflate pe teritoriul Republicii Moldova în sfera politică, economică, socială, culturală, şi în alte sfere ale vieţii fără deosebire de rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică,  limbă, religie sau convingere, sex, vîrstă, stare a sănătăţii, disabilitate, orientare sexuală, opinie, apartenenţă politică, avere, origine socială,  sau pe bază de orice alt criteriu similar.

Deci, celelalte grupuri și minorități menționate nu sunt decât o umplutură care să permită Guvernului prin adoptarea Legii anti-discriminare să-și aducă la împlinire obiectul angajamentului de a “asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale minorităților sexuale”.

Preambulul legii stabilește un alt scop:

Prezenta lege creează cadrul necesar aplicării Directivei 2000/43/CE a Consiliului din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalităţii de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică, publicată  în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. 180 din 19 iulie 2000 şi Directivei 2000/78/CE a Consiliului  din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă publicată  în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. 303 din 2 decembrie 2000.

Se pare că acest scop este la fel unul declarativ, Uniunea Europeană, potrivit raportării făcute de Guvern în Planul menționat mai sus, fiind interesată de fapt ca Republica Moldova să “asigure respectarea deplină a drepturilor fundamentale ale minorităților sexuale”, și nu este atât de interesată de celelalte categorii prevăzute de directivele menționate în preambulul legii.

Întrebarea este de ce Guvernul dorește cu tot dinadinsul să asigure respectarea drepturilor depline ale minorităților sexuale? Care este interesul Guvernului? De când homosexualii au devenit grupul prioritar pentru activitatea Guvernului? Pentru cine lucrează Guvernul Filat? Pentru întreaga populați, care este împotriva promovării modului de viață homosexual, ori merge împotriva societății pentru a loba interesele acestui grup minoritar?

 

O analiză mai detaliată citiți aici:

http://mdn.md/index.php?view=viewarticle&articleid=6755


Scrisoare Președintelui Republicii Moldova privind legea antidiscriminare

Mai 9, 2012

Mult stimate Președinte al Republicii Moldova,

În contextul discuțiilor privind adoptarea proiectului de lege anti-discriminare, în calitatea mea de cetățean și pentru că nu-mi este indiferentă situația țării, vin cu acest îndemn către dumneavoastră.

Eu sunt studentă la facultatea de drept anul III, implicată în mai multe organizații nonguvernamentale și activități de ordin juridic. De îndată cum au început discuțiile privind acest proiect de lege am căutat să-l analizez și să înțeleg care va fi impactul social al acestuia.

Am studiat prevederile proiectului de lege și ale directivelor în baza cărora a fost elaborat. De asemenea am studiat evoluția legislativă în statele europene care au adoptat aceste legi, precum și jurisprudența care a urmat în domeniul reglementat de legea dată.

Consecințele sunt foarte grave. În primul rând, proiectul de lege înregistrat în Republica Moldova este cu mult mai larg decât directivele în baza cărora a fost adoptat. Acesta reglementează domenii care nu sunt cuprinse de directivele Consiliului Uniunii Europene menţionate la articolul 1 – Directiva Consiliului 2000/43/ CE din 29 iunie 2009 şi Directiva Consiliului 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000. De asemenea, proiectul de lege în cauză include reglementări care nu au fost adoptate nici la rang de UE,  aspecte care nu se conţin în aceste două directive. Se pare că inspirație pentru prezentul proiect a servit propunerea de directivă „Cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală” din 2008 care se axează pe educaţie şi servicii și care încă nu a fost adoptată de UE. Prezenta propunere de directiva NU a fost legalizată în cadrul UE, rămânând blocată fără speranţă în cadrul Consiliului! Mai multe ţări se opun în mod deschis acestei directive. Prin urmare, ar fi imprudent şi inutil ca Republica Moldova să adopte o lege inspirată dintr-o directivă care nici măcar nu este acceptată de către statele UE.

În al doilea rând, proiectul dat de lege nu prevede excepțiile necesare într-o societate democratică, care sunt prevăzute și în cele 2 directive și în legile echivalente ale altor state europene, și anume privind libertatea de exprimare și libertatea religioasă.

În ce privește practica judiciară în acest domeniu în statele europene, se atestă un dezechilibru între dreptul la nediscriminare al homosexualilor și libertatea de convingere a creștinilor, precum și a persoanelor care nu consideră practica homosexualității o normalitate. Astfel, se atestă multe cazuri de concedieri, amenzi nejustificate și discriminarea majorității pentru o mână de homosexuali, care la tot pasul târăsc oamenii în judecată pentru că i-ar fi discriminat, transformându-se într-o hărțuire batjocoritoare. Un caz bine cunoscut este cazul Ladelle, al unei doamne care lucra la oficiul de stare civilă. Dumneaei a propus unui cuplu homosexual să-și oficieze căsătoria la un alt coleg motivând că convingerile religioase nu-i permit să oficieze căsătoria unui așa cuplu. Fiind dată în judecată de acest cuplu, care insista să le fie oficiată înregistrarea căsătoriei anume de această doamnă, a pierdut cazul și ulterior a fost concediată.

Dacă ați citit proiectul de lege, acesta prevede la art. 11 promovarea principiului nediscriminării în sistemul învățământului. Conținutul acestui articol este unul foarte grav, pentru că ar permite lecții despre homosexualitate în toate instituțiile de învățământ, nu numai pentru elevi, dar și pentru profesori și părinți. Vă recomand să citiți ce vor învăța profesorii, părinții și copiii la astfel de lecții privind la manualele și cărțile altor state.

În acest sens, vă trimit câteva poze ale titlurilor de cărți puse la dispoziția copiilor în Marea Britanie și vă recomand să citiți următorul ghid pentru profesorii din România, pe care îl puteți găsi pe internet:

http://accept-romania.ro/images/stories/orientarea_sexuala._ghid_pentru_profesori.pdf

Citiți mai jos lista cărților a căror pagină principală o puteți vedea aici și din America la acest link. Primele 12 sunt cărți din Marea Britanie, ultimele 2 din SUA.

  1. Tata, Taticul si Eu (istoria unui copil care creşte într-o “familie” de gay)
  2. Mama, Mamica si Eu (istoria unui copil care creşte într-o “familie” de lesbiene)
  3. 10.000 de rochii (băiatul căruia îi plac rochiţele)
  4. Emma si Mesha (istoria a doua mame)
  5. Zburînd liber (istoria a două mame)
  6. Heather are două mame
  7. Acasă la mamele noastre
  8. Prinţ, Prinţul şi Familia
  9. Ce este mai bine decît să ai două mame?
  10. Prinţ şi Prinţul (istoria prinţilor îndrăgostiţi unul de altul)
  11. Prințesa mea băiatul (Istoria despre un băiat căruia îi place să se îmbrace în rochiţe)
  12. Cine este familia mea? (sau există familii diferite)
  13. Tati, tata și eu
  14. Mama și mami se căsătoresc!

Pentru că sunteți jurist, societatea așteaptă din partea dumneavoastră o analiză juridică complexă și decizii corecte!