Parlamentul Tinerilor face un cadou studenților de ziua lor: Spectacolul „Odă lui Vieru”

Noiembrie 19, 2010

Am avut o deosibită plăcere să sărbătoresc ziua studentului vizionând spectacolul „Odă lui Vieru”. În cadrul acestuia poeziile lui Grigore Vieru au fost prezentate artistic, emotiv și chiar prin cântec. Ascultând poeziile, îmi aminteau de anii de liceu în care le-am învățat și despre emoțiile pe care le aveam când le recitam… Poeziile despre mamă, patrie, dragoste te învață foarte multe lucruri și cultivă valori frumoase, sănătoase și biblice. Dumnezeu nu este lipsit din poeziile lui Vieru și nici Voia Lui…

Din bibliografia lui Grigore Vieru îți dai seama că el trăia mesajul poeziilor lui, nu erau doar vorbe, ci trăiri, și atunci când vorbește despre patriotism este un exemplu și are autoritatea să ne învețe și să ne molipsească de patriotism!

Spectacolul a fost organizat în data de 16 noiembrie de către Parlamentul Tinerilor de legislatura a II-a în parteneriat cu Teatrul de revistă Ginta Latină și Primăria Municipiului Chișinău. La spectacol au fost prezenti 450 de studenti si persoane cu dizabilități precum și alti invitati speciali.

Tot în cadrul spectacolului s-au strâns donații pentru persoanele cu dizabilități, de care va beneficia Centrul republican de producţie şi instruire a invalizilor ,,Bunătatea”. Banii vor fi donați în data de 3 decembrie, de ziua mondială a persoanelor cu dizabiltăți.

Țin să mulțumesc celor care au organizat acest spectacol, care au muncit și au alergat mult ca să ne organizeze nouă o sărbătoare atât de frumoasă!


Am invatat foarte repede si eficient limba engleza

Decembrie 7, 2009

Limba engleză este cea mai învaţată limbă din lume. Unde nu te-ai întoarce ai nevoie să cunoşti engleza. Ai putea-o numi „universală”. Mulţi o consideră şi cea mai uşoară de învăţat. Acestea sunt lucruri cunoscute şi nu mă voi opri prea mult la ele.

Ştiu că foarte mulţi oameni doresc să studieze limba engleză, indiferent de vîrstă şi scopuri. Majoritatea au nevoie de cursuri intensive, la preţuri accesibile, şi toţi îşi doresc ca acestea să fie eficiente.

Eu am început să studiez engleza cu un an în urmă şi am rămas foarte mulţumită de cursurile pe care le-am urmat. Plină de entuziasm, povestesc despre experienţa mea şi îndrept oamenii spre acei care m-au învăţat. Acelaşi lucru vreau să-l fac şi prin acest articol. Sper că va fi de folos celor ce-l vor citi. Citește restul acestei intrări »


Istoria Bisericii Sf.Dumitru din s.Speia

August 27, 2009

 

SANY0135Scurt Istoric

Această SfîSANY0136ntă Biserică cu hramul Sfîntului mare mucenic Dumitru, din s.Speia r.Anenii-Noi este sfinţită de preafericitul Alexii-II, patriarhul Moscovei şi întregii Rusii împreună cu Înaltpreasfinţitul Vladimir, Mitropolitul Rostovului şi Novocercasului, Înaltpreasfinţitul Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei(Biserica Romînă), Înaltpreasfinţitul Vladimir, Arhiepiscopul Chişinăului şi al Moldovei, Preasfinţitul Arsenii, Episcopul Istrinscului, Preasfinţitul Petru, Episcopul Bălţului Preasfinţitul Vichentii Episcopul Benderului şi alte feţe bisericeşti.

Biserica Sf. Dumitru din satul Speia, raionul Anenii Noi, îşi datorează existenţa sa marelui boier Leonard Gheorghe Pavlovici. Boierul este originar din Sankt Petersburg, avea vilă, mşsie la Bender(Tighina) în satul Speia. La dorinţa şi iniţiativa lui s-au început lucrările de construcţie a viitoarei biserici chiar pe teritoriul moşiei sale din satul Speia. Citește restul acestei intrări »


Limba română – Patria mea

Februarie 23, 2009

În ultima vreme noţiunea de patriotism este foarte des întîlnită şi abordată, dar cu părere de rău, majoritatea, în special cetăţenii de rînd, o privesc ironic şi ca pe o noţiune lipsită de valoare. În şcoli se observă unele tendinţe de a educa eleviieminescu1 în spirit patriotic, prin programe speciale elaborate de Ministerul Învăţămîntului.

Iubirea de patrie cuprinde mai multe aspecte:

  • iubirea faţă de ţară (teritoriu, spaţiu mioritic);
  • faţă de popor, tradiţie, obicei;
  • faţă de oameni, ca naţiune;
  • faţă de limbă…

Limba noastră cea română

Anul 1812 şi-a lăsat amprentele pe teritoriul dintre Nistru şi Prut. Rusificarea intensă ce a avut loc pe teritoriul Basarabiei în urma acaparării în anul cu pricina, a provocat o rană adînca acestui popor ce mai sîngerează şi astăzi. Trombocitele şi leucocitele poporului roman (scriitorii, poeţii, crestinii, jurnaliştii, politicienii şi simplii cetateni) s-au adunat la periferiile rănii şi astfel a început procesul de „coagulare” şi de distrugere a „microorganismelor străine”. Procesul durează, luptătorii obosesc, scad la număr, iar alţii nu se ridică. Astăzi, limba romană are din ce în ce mai puţini apărători, iar problema „limba romană/moldovenească” se acutizează. Aşa numitele „microorganisme străine” profită de indiferenţa cetăţenilor romani care, atît de mult ironizează patriotismul.

Cine va sta pentru patrie?

Cine se va opune duşmanilor limbii romane?

De curînd, am mai pierdut un luptător şi apărător al limbii romane, Grigore Vieru – un adevarat poet al pătimirii basarabene.

Cine o să-i ţină locul?

Cine o să-i urmeze exemplul?

Cine o să ne mai înalţe atît de frumos limba?

Grigore Vieru spunea:

„Frumuseţea limbii romane constă în a spune pe înţelesul tuturor Biblia. „

„Dacă Dumnezeu ar vorbi prost romaneşte, ne-am lăuda că e moldovean şi El.”

Faptul că vorbirea noastră are unele mici deosebiri de cea a romanilor din Romania, în ceea ce priveşte accentul sau unele particularitaţi gramaticale, practic neînsemnate sau rusismele ce ne-au invadat vorbirea începînd cu 1812, nu ne arată două limbi diferite. Acestea sunt pur şi simplu dialecte care se diferenţiază de la o periferie la alta a spaţiului mioritic.

Despre unitatea şi continuitatea limbii romane ne vorbesc, prin documente, şi stolnicul Constantin Contacuzino, Dimitrie Cantemir, Nicolae Olahus s.a. La fel şi poeţii noştri romani – cei mai mari apărători ai limbii:

Alexei Mateevici spune: „…sunt roman din Basarabia….”, deci „Limba noastră” este imnul limbii romane şi nu al alteia.

Poemele eminesciene „Doina”, „Moldova”, „Muşatin”, articolele – studiu despre Basarabia spun că pămîntul dintre Nistru şi Prut este locuit de romani şi că acesta este o bucată din Romania.

Lupta însă nu s-a dus doar la nivel de opere…

Cît de nedrept ar fi să lăsăm totul la voia întîmplării, să uităm suferinţele prin care au trecut aceşti apărători ai patriei. Cît de greu au impus ei respectul faţă de limba noastră maternă… Noi suntem datori să continuăm activitatea acestor mari personalităţi şi să le dăm tributul binemeritat. Prin aceasta arătăm că ne preţuim limba, ne preţuim pe noi înşine ca popor. Un popor pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu un specific minunat, dar care cu părere de rău, a fost smuls din „sînul mioritic”…

După părerea mea, noi nu trebue să cedăm în faţa acestei lupte, dar cu atît mai mult să stăm indiferenţi. Trebue să preţuim frumuseţea limbii noastre, pentru ca anume prin ea Evanghelia lui Hristos să fie propovaduită pînă la marginile pămîntului…


Grigore Vieru-poet al „patimirii” basarabene

Ianuarie 29, 2009

G.VieruPretuim abia atunci cind pierdem…

Acest aforism al limbii române se potriveşte şi acestui tragic eveniment care a avut loc în R.Moldova la 18 ianuarie 2009.S-a stins din viaţă, în urma unui accident rutier, poetul Grigore Vieru.Toată ţara a fost răscolită de acest eveniment: Literatura sa din librării a fost vîndută aproape în întregime, mass-media a răscolit şi a redat acest eveniment cu multe amănunte, cititorii şi prietenii marelui poet şi-au exprimat condoleanţele şi deasemenea admiraţia faţă de activitatea demnă de urmat a poetului.

Populaţia a suferit împreună cu familia poetului şi au împărtăşit durerea acestei marii pierderi. Dumnezeu să le aline inimile. Pentru mulţi dintre noi activitate şi personalitatea lui G. Vieru a fost aproape necunoscută şi una obişnuită pînă în prezent. Recunosc, printre aceşti „noi” mă număr şi eu. Vîlva creată în ultima vreme şi comentariile presei m-au motivat să răscolesc biografia, activitatea si operele acestui poet. Îmi pare rău că nu am remarcat această personalitate mai înainte, avem foarte multe de învăţat de la el şi cu toţii trebuie să-i dăm un tribut.

Operele poetului

Simplă şi limpede, de o înaltă inventivitate artistică, poezia lui G. Vieru, destinată unui spectru larg de cititori din diferite clase sociale, captivează cititorul şi trezeşte în el conştiinţa valorii imense a limbii.

Ca să demonstrez că aprecierea pe care i-o dau este bine meritată puteţi citi unele din poeziile lui Click aici.

Model al patriotismului

„…Un poet şi un om de mare cultură care a condus într-un fel destinul culturii basarabene în momente în care noi toţi am disperat” (Răzvan Theodorescu)

„Vieru a scos spinul nu numai din piciorul lui, ci şi din sufletul a sute de mii de copii basarabeni, ba mai mult chiar: din sufletul neamului nostru.” (Spiridon Vangheli)

Lecturînd operele lui, în special cele sociale, mi-am dat seama cît a suferit şi cît a luptat pentru patrie acest poet. Dragostea sa faţă de ea la făcut atît de rezistent la toate greutăţile prin care a trecut. Despre aceasta ne spune si moto-ul vieţii sale („E-atît de mare binele ce-aştept,/Că orice suferinţă îmi pare-o fericire.” Dante Alighieri)

Aforismele sale ne dau sfaturi de nepreţuit şi ne descoperă valorile care au stat la baza caracterului său:

  • Dacă adevărul este la fel de mirositor şi des ca iarba, face să mori pentru el.
  • La baza patriotismului stă in sentiment cît se poate de firesc: cel al statorniciei. Însuşi Dumnezeu este patriot al Cerului.
  • Adevărul care se ruşinează nu învinge.
  • Nu sunt un om curajos, pur şi simplu mi-e ruşine să ocolesc adevărul.
  • Două sunt cele pe care li-am iubit fără să le văd mai întîi: Dumnezeirea şi Patria.
  • Mă simt fericit cînd spun adevărul, e ca şi cum ar fi pentru ultima oară cînd îl pot rosti.
  • Este mai uşor să mori pentru Patrie decît să lupţi pentru ea pînă la capăt.
  • Cît caracter, atîta ţară. ş.a.

Mama şi graiul…

„Subtilă metaforă a mamei produsă de Vieru şi devenită extrem de populară în Basarabia, prin căldura binefăcătoare ce a emanato exact în vremea cînd inimile basarabenelor înfriguraţi de spaima persecuţiilor aveau nevoie de căldura limbii materne, a fost şi mai este, din păcate, văzută chiorîş-chiondorîş, de acei ce ar dori ca basarabenii să rămînă veşnic orfani de mamă. „(George Băjenaru, Canada)

„Grigore Vieru a scris poate cele mai frumoase poezii despre mamă” (Imant Ziedonis, Letonia)

„Despre poetul Grigore Vieru se poate vorbi sub aspectul diferitelor arte a cuvintelor şi mai ales în această împerechere firească – mama, graiul. Cele mai vechi cuvinte, pe care cu atîta talent le-a redescoperit G. Vieru. ” (Ion Vatamanu)

Grigore Vieru a cultivat în poeziile sale stima şi dragostea faţă de mamă. Ea devenind un simbol şi o fiinţă ce deţine un loc special şi priveligiat în operele sale. Poezia sa educă, de la cel mai mic copil, dragostea, stima şi meritul ce trebuie dat mamei. În unul din aforismele sale, poetul spunea că mama este de neînlocuit („Nici chiar bunul Dumnezeu nu poate înlocui lipsa mamei, dar milostenia Lui, se bucură şi de atît: să fie Tată.”)

Un tată pentru toţi copiii…

Îmi aduc aminte emisiunile televizate în care era prezentată activitatea lui G. Vieru cu copii prin şcoli. Zglobii şi emoţiionaţi, copii recitau versurile poetului. Îmi imaginez ce bucurie îi inunda inima, asta fiind pentru el cea mai mare răsplată ce o putea vreodată primi pentru efortul său depus în creaţie.

Poeziile lui dau educaţie sănătoasă copiilor şi cultivă în ei valorile morale şi creştine.

Dragostea sa faşă de copii el şi-a expus-o şi prin poezii şi aforisme. („Veselia copiilor tăi îmbracă pe dinăuntru casa şi o împodobesc pe din afară.” )

Dragoste curată

Poeziile sale de dragoste şi aforismele prezintă dragostea într-o manieră deosebită, accentuîndu-se frumuseţea caracterutui, puritatea şi splendoarea semnificaţiilor acestui sentiment.

Grigore Vieru despre dragoste:

  • Dragostea cere unui bărbat nu mai puţină gingăşie şi nu mai puţin freamăt sufletesc ca unei femei.
  • Femeii nu-i este indiferent nici cum o iubeşti, nici cît o iubeşti şi nici de ce o iubeşti.
  • Nu se poate să nu am un loc frumos şi în moarte, avînd unul în dragoste.
  • Dacă s-ar iubi frumoşii cum se iubesc urîţii.
  • Oamenii puternici mor pentru dragoste, cei slabi mor din cauza ei.
  • Dragostea este unele din formele dreptăţii.Poate chiar dreptatea însăşi.
  • Poeziile: „A, iubite, a”, „Iubito”, „Vreau să te văd”, ş.a.

O speranţă…

Despărţirea cu acest mare om al neamului nostru ne-a îndurerat enorm.Şi totuşi, viaţa pe care a dus-o, mărturisirea Domnului Isus Hristos şi siguranţa mîntuirii pe care o avea el faţă de mîntuirea sa(expusă în unele în unele din aforismele de mai jos) ne dau speranţa că poetul a fost un om născut din nou şi că-l vom reîntîlni cu bucurie în Împăraţia Cerului, toţi acei care suntem copii ai lui Dumnezeu.

Grigore Vieru despre credinţă:

  • Poeziile : „Ars poetica”, „Locuiesc „, „Doină” ş.a.
  • A-L trăi pe Dumneueu înseamnă a-ţi trăi soarta fără a-ţi fi teamă de ea.
  • Scriu pentru că vreau să-L văd pe Dumnezeu de-aproape.
  • Dumnezeu este frumos într-o floare, puternic în respiraţia focului şi bun în lacrima unei mame.
  • La fel cum marginea mării aruncă pe mal scoicile deşarte şi iarba putredă, tot astfel marginea crucii, aflată mereu în zbucium pămîntesc, azvîrle afară din sufletul omului tot ce este putred şi străin, tot ce îngreuiază inima, liniştind în adînc sufletul Mîntuitorului.
  • Îmbătrînit-am în numele Tău, Doamne, din numele Tău mi-am luat pîinea, pacea şi Patria şi tot numele Tău îmi va fi aşternut leagăn odihnitor după moarte.
  • Cel care vede cu adevărat pe Dumnezeu este ochiul jăraticului, iar nu fumul orbecăind prin cer.
  • Eu ştiu că Dumnezeu mă iubeşte, dar nu ştiu pentru ce.
  • Genialitatea Bibliei constă, în primul rînd, în ştiinţa de-a cumpăni bine cele două eterne valori umane:suferinţa naţională cu duhul internaţionalist.
  • Să mă alunge Domnul de pe cărarea altor păcate, că pe drumul urii, pizmei, pîrei şi atrădării, la fel în bucuria stricată a muncii uşoare şi necinstite n-am călcat nicicînd.
  • Dacă am călcat pe lună nu înseamnă că am ajuns în CEr.
  • Oricît de jos am cădea, ne vom lovi în căderea noastră de chipul lui Dumnezeu.
  • Forţa şi curajul limbii noastre constă în a spune pe înţelesul tuturor Biblia.
  • În propria casă să te aşezi la masă ca musafirul lui Dumnezeu.
  • Credinţa în Dumnezeu nu este neputinţă şi slăbiciune, ci una din formele caracterului cinstit.
  • Dacă Biblia de pe masa ta nu te îndeamnă să citeşti şi alte cărţi, înseamnă că nu ai nevoie de ele.

Locuiesc

Locuiesc la marginea

Unei iubiri.

La millocul ei

Trăieşte credinţa mea.

Locuiesc la marginea

Unui cîntec.

La mijlocul lui

Trăieşte speranţa mea.

Locuiesc la marginea

Unei pîini.

La mijlucul ei-

Dragostea mea pentru voi.

Grigore Vieru

„Acum dar raman aceste trei: credinta, nadejdea si dragostea; dar cea mai mare dintre ele este dragostea”( Biblia_1 Corinteni 13:13)