O analiză subiectivă a aplicării principiului umanismului în dreptul penal(Partea I)

Pe 20 octombrie 2010, am participat la o conferință organizată de Uniunea Juriștilor din Moldova cu ocazia Zilei Juristului. Am decis să prezint un raport la tema „Principiul umanismului în dreptul penal”, pentru că am observat că aplicarea acestuia nu aduce rezultate bune și generează politici „umaniste” care se pare că din start au o motivație greșită și societatea suferă consecințele de pe urma acestuia. Voi publica raportul pe care l-am prezentat la conferință într-un șir de articole, poate mai târziu voi atașa și prezentarea pentru acest raport.

Pentru început voi explica ce presupune principiul umanismului.

„Principiul de drept este o idee întemeietoare ale conținutului tuturor normelor juridice. Principiile au un rol constructiv și unul valorizator pentru sistemul dreptului, în sensul că ele cuprind cerințele obiective ale societății, cerințe cu manifestări specifice în procesul de constituire a dreptului și în procesul de realizare a acestuia.”  (Nicolae Popa)

În cadrul realizării dreptului rolul principiului consta în faptul că normele de drept sunt interpretate în spiritul acestor principii, la fel și ierarhia drepturilor garantate de legislație.

Principiile dreptului pot fi formulate direct, în normele juridice sau pot fi deduse pe cale interpretativă.

Principiul umanismului este formulat în mod expres în articolul 4 al Codului penal:

(1) Întreaga reglementare juridică are menirea să apere, în mod prioritar, persoana ca valoare supremă a societății, drepturile și libertățile acesteia.

(2) Legea penală nu urmărește scopul de a cauza suferințe fizice sau de a leza demnitatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Acest principiu este interpretat în sensul că întreaga activitate de reglementare penală, precum și cea de aplicare a legilor penale privesc omul, ca valoare supremă, chiar și atunci când acesta ajunge să fie infractor.

În acest sens, așa cum se știe, au fost înlăturate prevederea și aplicarea pedepsei cu moartea și s-au diversificat mijloacele de individualizare a pedepsei, reglementările speciale privind raspunderea penală a minorilor; reglementarile referitoare la executarea pedepsei, care trebuie sa nu cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnatului, ș.a.
În general toate aceste măsuri pot fi încadrate într-o sintagmă, și anume îmblânzirea Codului Penal.

Voi continua cu un articol în care voi explica principala sarcină a dreptului penal-sarcina de prevenție, pentru că are foarte mare tangență cu analiza pe care o fac. Dacă unii termeni nu sunt clari sau aveți întrebări, puteți să mi le adresați prin comentariu.

Anunțuri

2 Responses to O analiză subiectivă a aplicării principiului umanismului în dreptul penal(Partea I)

  1. […] Citește aici partea I a articolului: https://batinirina.wordpress.com/2010/11/30/o-analiza-subiectiva-a-aplicarii-principiului-umanismului… […]

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: